O Uniune Europeană revigorată

Un nou Parlament European

La data de 25 mai 2014, cetățenii europeni și-au ales în mod direct reprezentanții Parlamentului European , în vederea apărării intereselor acestora în cadrul procesului decizional de la nivelul UE.

Conform Tratatului de la Lisabona, numărul de europarlamentari este de 752, aceștia fiind aleși pe principiul proporționalității degresive, ceea ce înseamnă că statele cu populație mică au un număr mai mare de reprezentanți pe cap de locuitor, decât statele cu populație mare. Odată cu aderarea Croației la Uniunea Europeană, la data de 1 iulie 2014, numărul de mandate alocate României a scăzut la 32.

La data de 1 iulie 2014, Martin Schulz a fost reales în funcția de Președinte al Parlamentului European, pentru o perioada de 2 ani și jumătate.

O nouă Comisie Europeană; Portofoliul Migrație și Afaceri Interne

Un aspect deosebit de important în evoluția  Uniunii Europene, îl constituie alegerea Președintelui Comisiei Europene, respectiv Jean-Claude Juncker. Acesta a fost ales la data de 15 iulie 2014 de Parlamentul European, prin vot secret.

Rolul acestuia este unul strategic în stabilirea noilor direcții ale Uniunii Europene. Conform prevederilor art. 17 din Tratatului Uniunii Europene, Președintele Comisiei Europene stabilește obiectivele și prioritățile de acțiune la nivel european și propune componența noii Comisii.  

Totodată, la 30 august 2014, Federica Mogherini a fost aleasă de Consiliul European, cu majoritate calificată și cu acordul Președintelui Comisiei, în funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate.

De asemenea, la data de 10 septembrie, Președintele Comisiei Europene a prezentat structura noii Comisii Europene.  Aceasta are un Prim Vicepreședinte – Frans Timmermans, responsabil de o mai bună legiferare (better regulation), relaţiile inter-instituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale și portofoliile conexe, cinci  vicepreședinți care vor acționa ca adjuncți ai Președintelui Comisiei coordonând activitatea a 20 de comisari europeni.

Astfel, Portofoliul Migrație și Afaceri Interne, care cuprinde politicile specifice domeniilor de competență ale Ministerului Afacerilor Interne, a fost atribuit grecului Dimitris Avramopoulos. Portofoliul se circumscrie priorităților statuate în programul politic al Președintelui Juncker și evidențiază politica de migrație în titulatura sa.

Ca obiective prioritare din punctul de vedere al politicilor din responsabilitate amintim:

• dezvoltarea unei noi politici europene privind migrația legală,
• eficientizarea activității FRONTEX,
• implementarea Sistemului european comun de azil și consolidarea rolului Biroului European de Sprijin pentru Azil pe dimensiunea externă,
• consolidarea răspunsului la situații de urgență,
• îmbunătățirea cooperării cu țările terțe, inclusiv în domeniul readmisiei,
• lupta împotriva criminalității organizate (trafic de persoane, terorism, criminalitate informatică, contrabandă cu persoane, combaterea corupției, luptători străini)
• consolidarea Parteneriatului strategic cu Africa.

Portofoliul se află în coordonarea Prim-Vicepreședintelui responsabil de o mai bună legiferare (better regulation), relațiile inter-instituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale.

Jean-Claude Juncker își va prelua mandatul de 5 ani de la predecesorul lui, José Manuel Barroso, la data de 1 noiembrie 2014.

Consiliul European

La data de 30 august 2014, Consiliul European l-a ales pe Donald TUSK să îi fie președinte în perioada 1 decembrie 2014 - 31 mai 2017.Domnia sa a fost numit, de asemenea, președinte al  Eurogrupului (Grupul statelor membre care utilizează moneda euro) în aceeași perioadă. Acesta va  renunța la funcția ocupată în prezent, aceea de prim-ministru al Poloniei, pentru a-și prelua noul post la Bruxelles.

Consiliul European deține un rol esențial în definirea "direcțiilor și priorităților politicilor generale" ale Uniunii. Deși nu are nici o putere legislativă oficială, acesta reprezintă organismul strategic al Uniunii Europene, acționând ca o președinție colectivă a UE.

Consiliul European este format din liderii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii, Președintele Comisiei Europene și Președintele Consiliului European, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate participând de asemenea la întruniri, însă fără drept de vot. De asemenea, dacă este necesar, în cadrul întâlnirilor poate participa și Președintele Băncii Centrale Europene.

Consiliul European a fost înființat ca un organism informal în 1961, a devenit o instituție oficială a UE în 2009, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Consiliul

Consiliul (uneori denumit și Consiliul de Miniștri) este instituție a  Uniunii Europene, și reprezintă interesele guvernelor statelor membre.

Acesta este format din miniștri naționali de resort, componența exactă fiind stabilită în funcție de domeniile în discuție. Reprezentantul în Consiliu trebuie să fie împuternicit să angajeze guvernul statului membru, deci nu numai titularii portofoliilor ministeriale, deși numai ei înfăptuiesc politica națională a unui stat într-un anumit domeniu. De exemplu, atunci când se discută politici referitoare la justiție și afaceri interne, Consiliul este format din cei 28 de miniștri sau împuterniciți în acest sens (demnitari de rang înalt - secretari de stat, miniștrii adjuncți) care dețin portofoliile naționale în domeniu.

Președinția Consiliului este rotativă, aparține pe rând fiecărui stat membru și mandatul fiecărei președinții durează 6 luni, mandat care este deținut de ministerul relevant pentru fiecare întâlnire în parte. Excepție de la această regulă face Consiliul Afacerilor Externe (format din miniștrii de externe a statelor membre), care este condus de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Continuitatea dintre președinții este asigurată de un acord între trei președinții consecutive, cunoscută ca trio prezidențial Aceste grupuri sunt formate printr-un sistem egal de rotație a statelor membre, avându-se în vedere diversitatea acestora și echilibrul geografic al Uniunii.

În cadrul Consiliului deciziile sunt luate cu majoritate calificată în cele mai multe domenii, cu unanimitate în altele. De obicei, atunci când operează unanimitatea este necesară și consultarea Parlamentului European.

Cu toate acestea, în majoritatea domeniilor se aplică procedura legislativă ordinară. Astfel, Parlamentul European și Consiliul împart în mod egal puterile legislative și bugetare, propunerea legislativă fiind adoptată numai cu acordul ambelor instituții.

 Consiliul se întrunește în 10  formațiuni diferite în funcție de domenii. Acestea sunt alcătuite dintr-un reprezentant la nivel ministerial pentru fiecare stat membru, mandatat să își angajeze propriul guvern prin deciziile luate.

Astfel, raportat la competențele instituționale, Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu Ministerul Justiției, asigură participarea în cadrul formațiunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este compus din miniștrii de justiție și afaceri interne din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, la care se alătură și comisarii europeni responsabili pe portofolii.

Acesta dezvoltă cooperarea și politicile comune cu privire la diverse aspecte transversale și transfrontaliere, cu scopul de a construi un spațiu sigur și extins de justiție la nivelul UE.

Problemele transfrontaliere includ garantarea drepturilor fundamentale, libera circulație a cetățenilor, protecția civilă, probleme de azil și migrație, investigații comune în domeniul criminalității transfrontaliere organizate, strategia UE de securitate, inclusiv lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, a criminalității informatice și a radicalizării violente.

Consiliul acoperă legislația referitoare la:

• Libera circulație a persoanelor, azil și imigrație
• Cooperarea judiciară în materie civilă
• Cooperarea judiciară în materie penală
• Cooperarea polițienească și vamală

• Cetățenia Uniunii
• Lupta împotriva discriminării
• Lupta împotriva terorismului
• Lupta împotriva crimei organizate
• Lupta împotriva traficului de ființe umane
• Combaterea traficului de droguri
• Justiție, libertate și securitate: extindere

Totodată, în vederea asigurării consecvenței politicilor și acțiunilor Uniunii Europene, înainte de a fi adoptate, lucrările Consiliului sunt agreate și aprobate în cadrul grupurilor de lucru subsecvente  Consiliului.  

Astfel, luând în considerare domeniile gestionate, Ministerul Afacerilor Interne fundamentează, negociază și asigură reprezentarea în cadrul următoarelor grupuri de lucru:

• Comitetul operațional pentru securitate internă (COSI)
• Comitetul articolului 36 (CATS- Comitetul de coordonare în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală)
• Comitetul strategic imigrație, frontiere și azil (SCIFA)
• Grupul de lucru la nivel înalt privind azilul și migrația (HLWG)
• Grupul de lucru orizontal privind drogurile (HDG)
• Grupul de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL)
• Grupul de lucru privind integrarea, migrația și expulzarea (MIGR) - partea de migrație legală (admisie, integrare)
• Grupul de lucru privind azilul
• Grupul de lucru privind aplicarea legii (LEWP)
• Grupul de lucru privind terorismul (TWP)
• Grupul de lucru privind protecția civilă (PROCIV)
• precum și aspectele secvențiale discutate în cadrul  Grupului de lucru pe terorism (COTER) și în cadrul Grupului de lucru privind cooperarea în materie penală (COPEN)

De reținut este faptul că orice document agreat în cadrul grupurilor de lucru menționate anterior, înaintea adoptării în cadrul Consiliului JAI, trebuie să fie aprobat de Comitetul Reprezentanților Permanenți II (COREPER II). 

Acesta este alcătuit din reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru și îndeplinește mandatele încredințate de Consiliu. Președinția COREPER este asigurată de reprezentantul țării care deține președinția Consiliului.

Prezența la grupurile de lucru ale Consiliului, pe domeniile  de competență, este asigurată de reprezentați ai Ministerului Afacerilor Interne, atât de la nivel central, cât și de la nivelul structurilor cu atribuții în domeniu, în funcție de agenda respectivelor reuniuni.

Deținerea de către România a Președinției Consiliului

Conform Deciziei Consiliului nr. 5 din  1 ianuarie 2007 de stabilire a ordinii de exercitare a președinției Consiliului, România urmează a își exercita acest drept în perioada iunie-decembrie 2019. Trio-ul prezidențial va fi format din Austria, România și Finlanda.

Țara care deține Președinția UE găzduiește întâlniri ministeriale - cel puțin reuniunea informală a CJAI,  și are rolul de a urmări traseul complicat al legislației europene. Acestea, și nu numai, sunt sarcini ce necesită atenția concentrată a celor mai înalți oficiali ai Guvernului și costuri suplimentare din partea țării care deține această funcție.

Pentru mai multe detalii, consultați site-ul Consiliului .