Mecanismul de Cooperare și Verificare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției

 

Temeiul juridic

Decizia Comisiei 2006/ 928/ CE de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.

Prezentarea mecanismului

MCV a fost instituit prin Decizia Comisiei Europene nr. 2006/928/CE din 13 decembrie 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 354 din 14 decembrie 2006. Au fost identificate patru obiective de referință (condiționalități), cu privire la care se realizează o monitorizare strictă în perioada post-aderare:

1. Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient totodată, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și  administrativă.

2. Înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive.

3. Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.

4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției în sectoarele vulnerabile, în special în cadrul administrației locale.

Implicarea MAI

Obiectivul de referință nr. 4 - „Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției în sectoarele vulnerabile, în special în cadrul administrației locale" vizează activități desfășurate de  Ministerul Afacerilor Interne.

Structurile din cadrul MAI implicate în realizarea Obiectivului de referință nr. 4:

·    Direcția Generală Anticorupție

·    Direcția de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR

Evoluții în anul 2015

La data de 28.01.2015, Comisia Europeană a dat publicităţii Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare COM(2015)35 final.

Deoarece MAI a întreprins acțiuni susținute pentru îndeplinirea condiționalităților prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, domeniile sale de competenţă nu fac obiectul criticilor sau recomandărilor Comisiei Europene, formulate în raport.

În raport este apreciată activitatea Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MAI, în domeniul prevenirii şi luptei împotriva corupţiei, precum și buna cooperare cu DNA și Parchetul general.

Extras din Raport: "Direcția Generală Anticorupție, care acționează atât în sprijinul procuraturii (DNA și procurorul general), cât și ca organism anticorupție intern în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a continuat să joace un rol important, cu toate că planurile de extindere a competențelor sale pentru a include și alte ministere par să fi fost blocate"[1].

Extras din Raportul tehnic: "DGA a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește lupta împotriva corupției în cadrul Ministerului de interne, precum și în ceea ce privește acordarea de sprijin DNA și Parchetului General. DGA pune la dispoziția cetățenilor o linie telefonică gratuită la care aceștia pot raporta infracțiuni de corupție și a propus ca aceasta să fie transformată într-un centru de intermediere telefonică și să fie conectată la organele de urmărire penală.

În spatele acestor rezultate se află o propunere de extindere a mandatului DGA realizată printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului din 2013. Aceasta ar fi extins misiunea DGA la nivelul întregului sector public. Cu toate acestea, ordonanța respectivă a fost anulată printr-o lege în Parlament. Statisticile arată că în perioada de 7 luni de-a lungul căreia DGA s-a bucurat de competențe extinse, numărul notificărilor referitoare la posibila corupție a funcționarilor publici din alte ministere a crescut și a scăzut din nou atunci când decizia a fost anulată.

La nivel instituțional, DGA a efectuat activități de informare și de formare care au vizat în mod prioritar domeniile cele mai vulnerabile față de corupție. Cursul anticorupție intitulat „Prevenirea și combaterea corupției" a fost organizat împreună cu Institutul de Studii pentru Ordine Publică. Un exemplu de acțiune specifică a constat în distribuirea a aproximativ 300.000 de pliante la punctele de trecere a frontierei. La data de 9 decembrie, cu ocazia Zilei internaționale de combatere a corupției, a fost lansat și un nou ghid anticorupție. O creștere a numărului cazurilor de corupție semnalate de public sugerează o mai mare încredere în măsurile de combatere a corupției. De asemenea, statisticile arată o scădere a numărului de persoane care recunosc că li s-a cerut să dea mită. Cazurile sunt raportate în mass-media, acționând ca un factor de descurajare. A fost creată, cu fonduri UE, o aplicație electronică menită să colecteze informații cu privire la riscuri și vulnerabilități și să identifice modelele repetitive (de exemplu, în cazul în care în cadrul unei instituții a fost semnalat furtul unor bunuri, instituțiile similare vor face obiectul unui audit).

În conformitate cu Strategia Națională Anticorupție, tot personalul Ministerului Afacerilor Interne va lua parte la activități de formare cel puțin o dată la trei ani. Se vor efectua, de asemenea, teste de integritate. Conform DGA, din 100 de teste efectuate la nivelul Poliției Rutiere, 3 au condus la rezultate negative. Există, de asemenea, cazuri de polițiști care refuză să ia mită și raportează încercările de dare de mită către DGA, precum și o clauză de clemență pentru polițiștii care raportează cazurile de corupție înainte ca infracțiunile să fie descoperite. Numărul total de cazuri de corupție în rândul Poliției de Frontieră și ale Poliției Rutiere este în scădere, după ce a atins un vârf în 2010."

Recomandările generale privind domeniul luptei împotriva corupţiei, conținute în Raportul dat publicității în luna ianuarie 2015

  • îmbunătățirea culegerii de date statistice privind recuperarea eficace a activelor și garantarea că noua agenție poate asigura o mai bună administrare a bunurilor înghețate și poate coopera cu ANAF pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă.
  • intensificarea acțiunilor preventive și represive direcționate împotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei și a corupției în achizițiile publice și acordarea unei atenții deosebite unor domenii-cheie, cum ar fi sistemul judiciar;
  • consultarea Strategiei Națională Anticorupție pentru a identifica mai bine domeniile expuse riscului de corupție și adoptarea măsurilor educative și preventive, cu sprijinul ONG-urilor și profitând de oportunitățile oferite de finanţarea prin fonduri UE.
  • continuarea îmbunătățirii măsurilor de combatere a micii corupții, atât prin măsuri de prevenire, cât și prin sancțiuni disuasive.

[1] În noiembrie 2013, Senatul a respins O.U.G. nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activității de prevenire și combatere a corupției. Scopul proiectului de lege era acela de „a extinde competenţele DGA în întreg sectorul public, acordând competențe generale ma­teriale lucrătorilor specializaţi ai DGA, pentru a efectua activi­tăţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare pe­nală dispuse de procurorul com­pe­tent, privind infracţiunile prevă­zute de Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie". 

Misiuni de evaluare ale experților Comisiei Europene efectuate în România în anul 2015

·  În perioada 14-18 septembrie 2015 a avut loc misiunea de evaluare a experților Comisiei Europene și ai statelor membre ale UE, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (MCV). Reprezentanţii DGA au prezentat Studiul privind măsurile propuse a fi implementate la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru prevenirea faptelor de corupţie, elaborat de specialiştii DGA. Experţii străini au apreciat pozitiv activitatea desfăşurată de DGA, cooperarea strânsă dintre această structură, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, Poliţia Română din cadrul MAI, pe de-o parte şi Parchete, pe de altă parte, precum şi activitatea de prevenire cu accent pe analiza riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie. Foarte apreciată a fost şi Metodologia de management al riscurilor de corupţie, elaborată de DGA, care a fost introdusă treptat şi în alte ministere, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii. În data de 16 septembrie 2015, o echipă de experţi ai Comisiei Europene şi ai statelor membre ale UE au avut o întâlnire, la sediul Instituţiei Prefectului Judeţului Timiş, cu reprezentanţi ai structurilor de poliţie din judeţul Timiş cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei. La această întâlnire au participat reprezentanți ai DGA Timiș şi ai Inspectoratului de Politie Județean Timiș

·  În perioada 17-19 noiembrie 2015 a avut loc misiunea de evaluare a experților Comisiei Europene și ai statelor membre ale UE, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției. La sediul Parchetului General, a avut loc o întâlnire la care au participat şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice (DICE) din cadrul IGPR, pentru a prezenta cazuri cu rezultate pozitive în lupta împotriva corupţiei.  În cadrul acestei întâlniri, experţii Comisiei Europene au solicitat ca discuţiile să se axeze pe domeniul prevenirii corupţiei, fiind invocat incidentul din Clubul Colectiv.

·  În data de 9 decembrie 2015, a avut loc la sediul Ministerului Justiției, reuniunea Comisiei Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). La această întâlnire, condusă de către doamna  Raluca Alexandra Prună, ministrul justiţiei, au participat reprezentanți ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate.

Cu această ocazie, reprezentanții MAI au solicitat organizarea unei întâlniri cu reprezentanții MJ pe tema analizării posibilităţilor de finanţare a activităților din Planul de Acțiune din fonduri europene prevăzute pentru noul cadrul bugetar 2014-2020. Această solicitare a fost adresată în contextul în care MAI nu este instituție eligibilă pentru finanțare din Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020 pe componenta de anticorupție, în timp ce Ministerul Justiției este organism intermediar ce va gestiona fondurile alocate din acest program.

 

Evoluţii în anul 2016
Comisia Europeană a publicat la data de 27.01.2016 raportul privind măsurile întreprinse de România, în anul 2015, în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției, în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV) [1].

Raportul a constatat progrese susținute, ce par durabile, în mai multe domenii, aceste progrese fiind realizate în special prin acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de integritate în scopul combaterii corupției la nivel înalt și al creșterii nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său.

Raportul a vizat următoarele aspecte: independența justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și combaterea corupției.

În raport se face referire la tragicul incendiu de la București din luna octombrie, un eveniment care a scos la iveală consecințele corupției la nivel local și care a făcut dovada faptului că problema este larg răspândită. Printre domeniile de risc identificate se numără educația, sănătatea și achizițiile publice la nivel local, care implică decizii cu consecințe financiare directe. Alte cazuri au inclus falsificarea examenelor, fraude în materie de asigurări de sănătate și proceduri de achiziții publice măsluite, în care sunt implicați uneori un număr mare de funcționari.

În ceea ce privește instrumentarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior, progresele constatate în raportul din 2015 au continuat, în special în ceea ce privește activitatea Procurorului General și a Direcției Generale Anticorupție (MAI).

Raportul este unul pozitiv pentru activitatea MAI, acest fapt rezultând și din extrasul Documentului suport al Raportului CE referitor la menţiunile conţinute cu privire la activitatea structurilor MAI cu atribuţii în domeniul prevenirii şi luptei împotriva corupţiei. Prin urmare, raportul nu conține critici sau recomandări care să se refere în mod direct sau explicit la activitățile desfășurate de către MAI.

Printre recomandările generale privind domeniul luptei împotriva corupţiei, incluse în Raport, se numără următoarele:

  • Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției.
  • Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.
  • Utilizarea fondurilor UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice.
  • Instituirea unei conduceri puternice la comanda noii agenții de administrare a bunurilor indisponibilizate.
  • Punerea în aplicare a noii strategii și planului de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și al capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.
  • Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și asigurarea faptului că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

[1] Decizia Comisiei nr. C(2006)6569 final de stabilire a unui Mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției 

 

Informaţii actualizate la data de 17.06.2016 (A.R)